îndrăci

română

Etimologie

Din în- + drac.

Pronunție

• AFI: /ɨn.drə'ʧi/

Verb

Conjugarea verbului (se) îndrăci
Infinitiv	a (se) îndrăci
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) îndrăcesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) îndrăcească
Participiu	îndrăcit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) a (se) înfuria, a (se) înrăi.

Cuvinte derivate

• îndrăcire
• îndrăcit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• candrii
• darnici
• aricind
• cariind

Referințe

• DEX '98 via DEX online