condamna

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză condamner.

Pronunție

  • AFI: /kon.dam'na/


Verb


Conjugarea verbului
condamna
Infinitiv a condamna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
condamn
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să condamne
Participiu condamnat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a osândi printr-o sentință judecătorească, a pronunța o condamnare.
    L-a condamnat la doi ani închisoare.
  2. a-și exprima dezaprobarea în legătură cu un fapt sau cu o persoană; a învinui, a blama, a ponegri, a veșteji.
  3. a considera un bolnav pierdut, fără nici o speranță de salvare.
  4. a interzice în mod formal.
    Legea condamnă bigamia.
  5. a astupa, a închide definitiv o fereastră, o ușă etc.; a bloca.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe