înjurătură

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a (se) înjura + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʒu.rə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
înjurătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înjurătură înjurături
Articulat înjurătura înjurăturile
Dativ-Genitiv înjurăturii înjurăturilor
Vocativ înjurătură înjurăturilor
  1. vorbă sau expresie injurioasă, de ocară; sudalmă.


Traduceri

Anagrame

Referințe