anturaj

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză entourage.

Pronunție

  • AFI: /an.tu'raʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
anturaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ anturaj anturajuri
Articulat anturajul anturajurile
Genitiv-Dativ anturajului anturajurilor
Vocativ anturajule anturajurilor
  1. totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva, care înconjoară în mod obișnuit pe cineva; mediul, compania, societatea în care trăiește cineva.


Traduceri

Referințe