înotător

română

Etimologie

Din a înota + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /ɨ.no.tə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului înotător
	Singular	Plural
Masculin	înotător	înotători
Feminin	înotătoare	înotătoare
Neutru	înotător	înotătoare

1. care înoată, care știe să înoate.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului înotător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	înotător	înotători
Articulat	înotătorul	înotătorii
Genitiv-Dativ	înotătorului	înotătorilor
Vocativ	înotătorule	înotătorilor

1. persoană, ființă care înoată, care știe să înoate.

Cuvinte derivate

• înotătoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online