șalanger
română
Etimologie
Din engleză, franceză challenger.
Pronunție
- AFI: /'ʃa.lan.ʤer/
Substantiv
| Declinarea substantivului șalanger | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | șalanger | șalangeri |
| Articulat | șalangerul | șalangerii |
| Genitiv-Dativ | șalangerului | șalangerilor |
| Vocativ | șalangerule | șalangerilor |
- sportiv care, în urma unei întreceri preliminare, a obținut dreptul de a-și disputa un titlu de campion în meci direct cu deținătorul titlului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online