școlaritate

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză scolarité (după școală și școlar).

Pronunție

  • AFI: /ʃko.la.ri'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
școlaritate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ școlaritate invariabil
Articulat școlaritatea invariabil
Genitiv-Dativ școlarității invariabil
Vocativ școlaritate invariabil
  1. timpul cât cineva este școlar sau are calitatea de școlar.
  2. (rar) disciplină de școlar.


Traduceri

Anagrame

Referințe