șiță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sârbocroată štica.

Pronunție

  • AFI: /'ʃi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
șiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șiță șițe
Articulat șița șițele
Genitiv-Dativ șiței șițelor
Vocativ șiță șițelor
  1. bucată subțire de lemn asemănătoare cu șindrila, dar mai scurtă decât aceasta, folosită pentru căptușirea și acoperirea caselor țărănești, a cabanelor etc.; (p.ext.) șindrilă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe