șoptitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a șopti + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ʃop.ti'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
șoptitor
Singular Plural
Masculin șoptitor șoptitori
Feminin șoptitoare șoptitoare
Neutru șoptitor șoptitoare
  1. (despre oameni, adesea fig.) care vorbește în șoaptă, care șoptește; (despre glasul, vorba cuiva) încet, șoptit.


Traduceri

Referințe