șterț

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Sterz.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
șterț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șterț șterțuri
Articulat șterțul șterțurile
Genitiv-Dativ șterțului șterțurilor
Vocativ șterțule șterțurilor
  1. (reg.) băț mai gros la un capăt cu care se amestecă zerul, laptele în care s-a pus cheag etc.
  2. fitil pentru opaiț făcut din cârpă; (p.ext.) opaiț.
  3. lampă de mină portativă, asemănătoare cu un opaiț, folosită în trecut.


Traduceri

Referințe