Sari la conținut

băț

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
băț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ băț bețe
Articulat bățul bețele
Genitiv-Dativ bățului bețelor
Vocativ bățule bețelor
  1. bucată de lemn lungă și subțire.
  2. (adverbial) drept țeapăn, rigid.
    Stă băț.
  3. (fig.) lovitură cu bățul.
  4. piesă în formă de vergea, care intră în alcătuirea diferitelor unelte, mașini etc.
    Bățul ițelor.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A pune (cuiva) bețe în roate = a face (cuiva) dificultăți pentru a zădărnici o acțiune, un plan
  • (reg.) A da (ca câinele) prin băț = a fi extrem de insistent, de obraznic
  • A rămâne cu traista-n băț = a sărăci
  • A-și lua traista-n băț = a porni la drum, a pleca


Traduceri

Referințe