țărănoi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țăran + sufixul -oi.

Pronunție

  • AFI: /ʦə.rə'noj/


Substantiv


Declinarea substantivului
țărănoi
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țărănoi țărănoi
Articulat țărănoiul țărănoii
Genitiv-Dativ țărănoiului țărănoilor
Vocativ țărănoiule țărănoilor
  1. (depr.) augmentativ al lui țăran.
  2. (peior.) om bădăran, mitocan, mojic.


Traduceri

Anagrame

Referințe