țest

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din latină * testum.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
țest
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țest țesturi
Articulat țestul țesturile
Genitiv-Dativ țestului țesturilor
Vocativ țestule țesturilor
  1. obiect de pământ sau de fontă de forma unui clopot, cu care se acoperă pâinea, mălaiul etc. puse la copt pe vatra încinsă.
  2. (pop.) carapace de broască țestoasă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe