țest

română

Etimologie

Din latină * testum.

Pronunție

• AFI: /ʦest/

Substantiv

Declinarea substantivului țest
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țest	țesturi
Articulat	țestul	țesturile
Genitiv-Dativ	țestului	țesturilor
Vocativ	țestule	țesturilor

1. obiect de pământ sau de fontă de forma unui clopot, cu care se acoperă pâinea, mălaiul etc. puse la copt pe vatra încinsă.
2. (pop.) carapace de broască țestoasă.

Cuvinte derivate

• țestos

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online