țipătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din țipător.

Pronunție

  • AFI: /ʦi.pə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
țipătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țipătoare țipătoare
Articulat țipătoarea țipătoarele
Genitiv-Dativ țipătoarei țipătoarelor
Vocativ țipătoareo țipătoarelor
  1. un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage.


Traduceri

Anagrame

Referințe