țipătoare

română

Etimologie

Din țipător.

Pronunție

• AFI: /ʦi.pə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului țipătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țipătoare	țipătoare
Articulat	țipătoarea	țipătoarele
Genitiv-Dativ	țipătoarei	țipătoarelor
Vocativ	țipătoareo	țipătoarelor

1. un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aportatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online