vânător

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
vânător

română

Etimologie

Din latină venatorem.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
vânător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vânător vânători
Articulat vânătorul vânătorii
Dativ-Genitiv vânătorului vânătorilor
Vocativ vânătorule vânătorilor
  1. persoană care vânează, care practică vânătoarea.
  2. (fig.) (peior.) persoană care cautăobțină prin orice mijloace o situație, un post (pe care nu-l merită), să parvină.
  3. soldat dintr-o veche unitate militară (formată din pedestrași și călărime).

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe