De la Wikționar, dicționarul liber
(русский)
Etimologie
Din proto-slavă *dǫbъ < proto-indo-europeană *dʰanw-.
Substantiv
дуб (dúb)
- stejar
- coajă (de stejar)
- (fig.) (om) prostănac, nătărău, gogoman
| m. |
Singular |
Plural |
| Nominativ |
дуб |
дубы |
| Genitiv |
дуба |
дубов |
| Dativ |
дубу |
дубам |
| Acuzativ |
дуб |
дубы |
| Instrumental |
дубом |
дубами |
| Prepozițional |
дубе |
дубах |
