уметь

rusă

(русский)

Etimologie

Din forma proto-slavă *uměti.

Pronunție

•  audio^{?, fișier}
• AFI: /ʊˈmʲetʲ/

Verb

уметь (umét’) (imperf.); суметь (sumét’) (perf.)

1. a cunoaște, a ști, a putea
2. a fi capabil

Cuvinte derivate

• умение
• умелый
• суметь
• умело