Sari la conținut

abrogare

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : abrogaré

Etimologie

Din a abroga.

Pronunție

  • AFI: /a.broˈga.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
abrogare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ abrogare abrogări
Articulat abrogarea abrogările
Genitiv-Dativ abrogării abrogărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a abroga.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe





(italiano)

Etimologie

Din latină abrogāre, infinitivul prezent pentru abrogō („a abroga, a anula”).

Pronunție

  • AFI: /abroˈɡare/


Verb

  1. a abroga

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Referințe





(Latina)

Etimologie

Din abrogō.

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /ab.roˈɡaː.re/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /ab.roˈɡa.re/


Verb

  1. forma de prezent activ pentru abrogō.
  2. forma de persoana a II-a singular la prezent pasiv imperativ și indicativ pentru abrogō.





(español)

Etimologie

Din abrogar.

Pronunție

  • AFI: /ab.ɾoˈɡa.ɾe/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la viitor subjonctiv pentru abrogar.
  2. forma de persoana a III-a singular la viitor subjonctiv pentru abrogar.