abrupt
Aspect
Etimologie
Din franceză abrupt < latină abruptus.
Pronunție
- AFI: /a'brupt/
Adjectiv
Declinarea adjectivului abrupt | ||
Singular | Plural | |
Masculin | abrupt | abrupți |
Feminin | abruptă | abrupte |
Neutru | abrupt | abrupte |
- (despre povârnișuri, prăpăstii etc.) cu pantă repede, greu accesibil; accidentat, prăpăstios.
- O stâncă abruptă.
- (fig.) (despre stil) fără legătură, inegal.
- (bot.) (despre un organ) târâtor, repent.
Sinonime
- 1: drept, perpendicular, prăpăstios, râpos, vertical
- 2: aspru, inegal
- 3: repent, târâtor
Antonime
Cuvinte apropiate
Locuțiuni
Traduceri
foarte înclinat
|
|
Substantiv
Declinarea substantivului abrupt | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | abrupt | abrupte |
Articulat | abruptul | abruptele |
Genitiv-Dativ | abruptului | abruptelor |
Vocativ | ' | ' |
Traduceri
relief abrupt
Referințe
- DEX '98 via DEX online
(svenska)
Etimologie
Din franceză abrupt < latină abruptus.
Pronunție
Adjectiv
abrupt (comp. abruptare, sup. abruptast)
- (înv.) discontinuu, intermitent
- brusc, subit
Sinonime
Adverb
abrupt (comp. abruptare, sup. abruptast)
- (înv.) (în mod) discontinuu, intermitent
- abrupt, brusc, subit