acapara

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză accaparer. Confer italiană accaparrare.

Pronunție

  • AFI: /a.ka.para/


Verb


Conjugarea verbului
acapara
Infinitiv a acapara
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
acaparez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să acapareze
Participiu acaparat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a cumpăra toate mărfurile sau o anumită categorie de mărfuri de pe piață (pentru speculă); a pune stăpânire (în mod silnic, necinstit) pe...
  2. (p. ext.) a-și însuși totul pentru sine în dauna altora.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe