adjectiv

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză adjectif < latină adjectivum.

Pronunție

  • AFI: /ad.ʒek'tiv/


Substantiv


Declinarea substantivului
adjectiv
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ adjectiv adjective
Articulat adjectivul adjectivele
Dativ-Genitiv adjectivului adjectivelor
Vocativ adjectivule adjectivelor
  1. parte de vorbire flexibilă care arată o însușire a unui obiect sau a unei ființe și determină numele acestora, acordându-se cu ele în gen, număr și caz
  2. clasă morfologică flexibilă care determină un substantiv și denumește o însușire sau însoțește un substantiv.

Cuvinte derivate


Traduceri