Sari la conținut

aimant

De la Wikționar, dicționarul liber

(français)

Etimologie

Din latină populară *adimantis, formă alternativă pentru *adimas < latină adamās („fontă albă”). Confer și diamant.

Înrudit cu portugheză ímã și spaniolă imán.

Pronunție

  • AFI: /ɛ.mɑ̃/


Substantiv

aimant m., aimants pl.

  1. (magn., min.) magnet
    Pierre d'aimant. — L'aimant communique sa vertu attractive au fer et à l'acier. — Aiguille frottée d'aimant.
  2. (fig.) magnet
    La modestie, la douceur est un aimant qui attire les cœurs.

Sinonime

Vezi și

Etimologie

Din verbul aim(er) („a iubi, a plăcea”) +‎ -ant.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
aimant
Singular Plural
Masculin aimant aimants
Feminin aimante aimantes
  1. iubitor, afectuos
    Un mari aimant.

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din aimer.

Verb

  1. forma de gerunziu pentru aimer.

Referințe