alagea

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din turcă alaca.

Pronunție

  • AFI: /a.laˈʤe̯a/


Substantiv


Declinarea substantivului
alagea
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alagea alagele
Articulat alageaua alagelele
Genitiv-Dativ alagelei alagelelor
Vocativ alagea alagelelor
  1. (înv.) stofă vărgată, țesută din fire de in și de mătase.
  2. (rar) încurcătură, belea, bucluc.

Sinonime

Expresii

  • (reg.) A-și căpăta alageaua sau a păți o alagea = a se păcăli


Traduceri

Referințe