allemansrätt

De la Wikționar, dicționarul liber

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din alle, formă învechită pentru alla („toți”), + man („om; bărbat”) +‎ -s- +‎ rätt („drept”). Confer norvegiană allemannsrett.

Pronunție

  • AFI: /ˈalːɛˌmansˈrɛtː/


Substantiv


Declinarea substantivului
allemansrätt
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ allemansrätt allemansrätten allemansrätter allemansrätterna
Genitiv allemansrätts allemansrättens allemansrätters allemansrätternas
  1. (jur.) dreptul publicului de a accesa terenuri publice sau private pentru recreare sau activitate fizică
    Var ska gränsen gå mellan egendom och allemansrätt?

Referințe