ambușură

română

Etimologie

Din franceză embouchure.

Pronunție

• AFI: /am.bu'ʃu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului ambușură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ambușură	ambușuri
Articulat	ambușura	ambușurile
Genitiv-Dativ	ambușurii	ambușurilor
Vocativ	ambușură	ambușurilor

1. parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura; muștiuc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online