amuș

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /a'muʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului amuș
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	amuș	amușuri
Articulat	amușul	amușurile
Genitiv-Dativ	amușului	amușurilor
Vocativ	amușule	amușurilor

1. (reg.) groapă cu apă și var în care tăbăcarul pune pieile pentru argăsit.

Cuvinte derivate

• amuși

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• asum
• suma

Referințe

• DEX '98 via DEX online