aparteu

română

Etimologie

Din franceză aparté.

Pronunție

• AFI: /a.par'tew/

Substantiv

Declinarea substantivului aparteu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aparteu	aparteuri
Articulat	aparteul	aparteurile
Genitiv-Dativ	aparteului	aparteurilor
Vocativ	aparteule	aparteurilor

1. scurt monolog rostit cu glas scăzut de un actor pe scenă, ca pentru sine, în așa fel încât să fie auzit numai de spectatori, nu și de partenerii aflați pe scenă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• apretau
• păturea

Referințe

• DEX '98 via DEX online