spectator

română

Etimologie

Din franceză spectateur < latină spectator.

Pronunție

• AFI: /spek.ta'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului spectator
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spectator	spectatori
Articulat	spectatorul	spectatorii
Genitiv-Dativ	spectatorului	spectatorilor
Vocativ	spectatorule	spectatorilor

1. persoană care asistă la un spectacol, la o competiție sportivă, la o ceremonie etc.
2. martor la o întâmplare, la un eveniment.

Cuvinte derivate

• spectatoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online