aport

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză apporte (< apporter).

Pronunție


Interjecție

  1. strigăt cu care se îndeamnă un câineaducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat.


Traduceri

Etimologie

Din franceză apport (< apporter).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
aport
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ aport aporturi
Articulat aportul aporturile
Genitiv-Dativ aportului aporturilor
Vocativ aportule aporturilor
  1. contribuție materială, intelectuală, morală etc. adusă de cineva într-o acțiune comună.


Traduceri

Referințe