appello

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul appellare, cu sensuri după franceză appel.

Pronunție

  • AFI: /ap'pɛllo/


Substantiv

appello m., appelli pl.

  1. apel, chemare
  2. semnal de apel, strigare a catalogului
  3. (jur.) apel, cerere

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Etimologie

Derivat regresiv din appellare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru appellare.





latină

(Latina)

Variante

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

appellō (infinitivul prezent appellāre, perfectul activ appellāvī, supinul appellātum)

  1. a adresa, a vorbi (cuiva)

Cuvinte derivate


Verb

appellō (infinitivul prezent appellere, perfectul activ appulī, supinul appulsum)

  1. a acosta