chemare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a chema.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
chemare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chemare chemări
Articulat chemarea chemările
Dativ-Genitiv chemării chemărilor
Vocativ chemare chemărilor
  1. acțiunea de a chema și rezultatul ei.
  2. exprimare orală sau în scris a dorinței cuiva ca cineva să vină aproape sau într-un anumit loc.
  3. strigăt, țipăt (care cheamă).
  4. (concr.) proclamație.
  5. îndemn de a participa la o acțiune, la un fapt.
  6. ordin, dispoziție (cu caracter oficial) de a se prezenta într-un anumit loc.
  7. (fig.) înclinație, vocație.
  8. misiune, menire.


Traduceri

Anagrame

Referințe