arătător

română

Din arată + sufixul -ător.

Declinarea substantivului arătător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	arătător	arătătoare
Articulat	arătătorul	arătătoarele
Genitiv-Dativ	arătătorului	arătătoarelor
Vocativ	arătătorule	arătătoarelor

indicator (de la instrumentele de măsurat) care arată greutatea, direcția, timpul etc.
degetul al doilea de la mână (cu care se arată).
(adjectival)
Deget arătător