armoniza

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză harmoniser.

Pronunție

  • AFI: /ar.mo.ni'za/


Verb


Conjugarea verbului
armoniza
Infinitiv a armoniza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
armonizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să armonizeze
Participiu armonizat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a pune în armonie sau a deveni armonios, a facefie sau a fi în concordanță.
  2. (v.tranz.) a compune acompaniamentul la o melodie conform legilor armoniei.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe