autoelogia

română

Etimologie

Din auto- + a elogia.

Pronunție

• AFI: /a.u.to.e.lo.ʤiˈa/

Verb

Conjugarea verbului (se) autoelogia
Infinitiv	a (se) autoelogia
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) autoelogiez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) autoelogieze
Participiu	autoelogiat
Conjugare	I

1. (v.refl.) a-și aduce singur elogii.

Cuvinte derivate

• autoelogiere

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online