autopolenizare

română

Etimologie

Din auto- + polenizare. După franceză auto-pollinisation.

Pronunție

• AFI: /ˌa.u.to.po.le.niˈza.re/

Substantiv

Declinarea substantivului autopolenizare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	autopolenizare	autopolenizări
Articulat	autopolenizarea	autopolenizările
Genitiv-Dativ	autopolenizării	autopolenizărilor
Vocativ	autopolenizare	autopolenizărilor

1. (bot.) polenizare a florilor închise cu propriul lor polen; autofecundare, autofecundație, cleistogamie.

Sinonime

• (bot.) autofecundare, autofecundație, cleistogamie

Cuvinte apropiate

• polen
• polenizare

Traduceri

polenizare directă cu polenul propriu

bielorusă: самаапыленне (беларуская) (samaap'ilenne) n. catalană: autopol·linització (català) f. engleză: self-pollination (English) estoniană: isetolmlemine (eesti) finlandeză: itsepölytys (suomi) franceză: auto-pollinisation (français) f. germană: Selbstbestäubung (Deutsch) f. italiană: autoimpollinazione (italiano) f.

japoneză: 自家受粉 (日本語) (じかじゅふん, jikajubun) neerlandeză: zelfbestuiving (Nederlands), autogamie (Nederlands) poloneză: samopylność (polski) f. portugheză: autopolinização (português) f., polinização direta (português) f. rusă: самоопыление (русский) (samoopylénije) n. spaniolă: autopolinización (español) f. suedeză: självpollinering (svenska) c. ucraineană: самозапилення (українська) (samozapilennja) f.

Referințe

• DEX '98 via DEX online