avar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză Avares < latină Avarus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
avar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ avar avari
Articulat avarul avarii
Genitiv-Dativ avarului avarilor
Vocativ avarule avarilor
  1. persoană făcând parte dintr-o populație turcică așezată în Câmpia Panoniei în timpul marilor migrațiuni ale popoarelor de la începutul evului mediu.


Traduceri

Etimologie

Din franceză avare < latină avarus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
avar
Singular Plural
Masculin avar avari
Feminin avară avare
Neutru avar avare
  1. zgârcit


Traduceri

Referințe





maghiară

(magyar)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

avar

  1. frunze uscate, iarbă uscată