bâtonnier
Aspect
(français)
Etimologie
Atestat în 1680; echivalent cu bâton + -ier. Probabil din forma veche bastonnier, care provine din baston.
Pronunție
- AFI: /bɑ.tɔ.nje/
Substantiv
bâtonnier m., bâtonniers pl.
- persoană care poartă un baston în procesiuni
- (jur.) avocat pledant
- Bâtonnier de l'Ordre des avocats.