bagno

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină balneum, balĭneum < greacă antică βαλανεῖον (valaneíon).

Pronunție

• AFI: /'baɲɲo/

Substantiv

bagno m., bagni pl.

1. cadă, baie, vană
2. îmbăiere, scăldat, baie (în mare, râu etc.)
3. (cameră de) baie

Sinonime

• 2: immersione, doccia, nuotata
• 3: stanza da bagno, sala da bagno, toilette

Cuvinte compuse

• bagno di sangue
• bagno turco
• bellezza al bagno
• costume da bagno
• sali da bagno
• vasca da bagno

Cuvinte apropiate

• bagnare
• bagnetto
• bagnomaria
• bagnoschiuma
• balneare

Expresii

• fare un bagno di sole

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivat regresiv din bagnare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru bagnare.

---

poloneză

(polski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

• AFI: /ˈbaɡnɔ/

Substantiv

bagno n., bagna pl.

1. mlaștină, mocirlă, baltă, smârc

Sinonime

• bagnisko, mokradło, błota, trzęsawisko, grzęzawisko, torfowisko, moczary

Cuvinte derivate

• bagnisko
• bagienko
• bagienny
• bagnisty

Expresii

• wdepnąć w bagno

---

venețiană

(vèneto)

Etimologie

Din latină balneum, balĭneum. Confer italiană bagno.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

bagno m., bagni pl.

1. cadă, baie, vană
2. toaletă
3. (cameră de) baie