mocirlă

română

Etimologie

Din bulgară мочило (močilo).

Pronunție

• AFI: /mo'ʧir.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului mocirlă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mocirlă	mocirle
Articulat	mocirla	mocirlele
Genitiv-Dativ	mocirlei	mocirlelor
Vocativ	mocirlă	mocirlelor

1. apă stătătoare (de mică întindere) provenită din ploi, revărsări etc. și plină de mâl, de noroi; loc mlăștinos, noroios; noroi, mâl.
2. (fig.) decădere morală; mediu decăzut din punct de vedere moral.

Cuvinte derivate

• mocirlos

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online