banalitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză banalité.

Pronunție

  • AFI: /ba.na.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
banalitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ banalitate banalități
Articulat banalitatea banalitățile
Genitiv-Dativ banalității banalităților
Vocativ banalitate banalităților
  1. (la sg.) caracterul a ceea ce este banal; fel de fi comun și lipsit de originalitate.
  2. (concr.) lucru banal, vorbă banală, idee banală.


Traduceri

Referințe