beatnic
Etimologie
Din engleză beatnic.
Pronunție
- AFI: /ˈbit.nik/
Substantiv
| Declinarea substantivului beatnic | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | beatnic | beatnici |
| Articulat | beatnicul | beatnicii |
| Genitiv-Dativ | beatnicului | beatnicilor |
| Vocativ | beatnicule | beatnicilor |
- intelectual (american) care practică o filozofie contestatară și are o ținută neîngrijită; (p.gener.) tânăr (din Occident) cu plete și ținută neîngrijită. hippy.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online