betroth
(English)
Etimologie
Din engleză medie bitreuthien, din treuthe („adevăr”). Echivalent cu be- + troth.
Pronunție
- AFI: /bəˈtroʊð/
Verb
| Conjugarea verbului to betroth | |
| Infinitiv | to betroth |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
betroth |
| Trecut simplu | betrothed |
| Participiu trecut | betrothed |
| Participiu prezent | betrothing |
- a promite în căsătorie
- Nowadays it's not as common to betroth before marriage.
- a (se) logodi, a (se) credinți, a (se) fidanța