bizantin

română

Etimologie

Din franceză byzantin < latină byzantinus.

Pronunție

• AFI: /bi.zan'tin/

Substantiv

Declinarea substantivului bizantin
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bizantin	bizantini
Articulat	bizantinul	bizantinii
Genitiv-Dativ	bizantinului	bizantinilor
Vocativ	bizantinule	bizantinilor

1. locuitor din orașul Bizanț sau din Imperiul Bizantin.

Cuvinte derivate

• bizantină

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului bizantin
	Singular	Plural
Masculin	bizantin	bizantini
Feminin	bizantină	bizantine
Neutru	bizantin	bizantine

1. care se referă la Bizanț, care este propriu Bizanțului, din vremea împărăției bizantine.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online