învârti

Vezi și : învârți

română

Din slavă (veche) vrŭtĕti.

Conjugarea verbului învârti
Infinitiv	a învârti
Indicativ prezent pers. 1 sg.	învârtesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să învârtească
Participiu	învârtit
Conjugare	IV

(v.tranz. refl. intranz.) a (se) mișca în cerc, a (se) întoarce de jur împrejur, a determina sau a face o mișcare de rotație; a (se) roti, a (se) răsuci.
(v.tranz.) a răsuci pe deget, între degete sau cu degetele.
(v.tranz.) a întoarce în toate felurile, a privi pe toate părțile.
(v.tranz.) a mânui (cu dibăcie) o unealtă, o armă.
(v.intranz.) a amesteca în ceva (cu lingura).
(v.refl.) a umbla de colo până colo fără scop; a se mișca de jur împrejur, a se întoarce (într-un spațiu îngust); a se foi.
(v.tranz. și refl.) (fig.) (fam.) a se îndeletnici cu afaceri (dubioase); a câștiga, a dobândi ceva, a profita (pe căi lăturalnice) de un concurs de împrejurări favorabile.

(refl.) A se învârti casa (sau locul, pământul) cu cineva, = se spune când cineva are amețeli sau când se simte foarte rușinat
(tranz.) A-și învârti ochii = a mișca ochii în toate direcțiile pentru a privi (înjur)
(refl. și tranz.) A se învârti în horă sau a învârti hora = a dansa, a juca
(refl.) A se învârti pe lângă cineva (sau în jurul, împrejurul cuiva) = a căuta să câștige simpatia, bunăvoința cuiva
(tranz.) a învârti (pe cineva) pe (sau după) deget (e) = a conduce (pe cineva) după plac

Din învârti.