bocciu

română

Etimologie

Din turcă bokçu „ticălos”.

Pronunție

• AFI: /bok'ʧiw/

Adjectiv

Declinarea adjectivului bocciu
	Singular	Plural
Masculin	bocciu	boccii
Feminin	boccie	boccii
Neutru	bocciu	boccii

1. (pop. și fam.; despre oameni) care are trăsături grosolane, urâte.
2. (fig.) (substantivat; rar) bădăran.

Cuvinte compuse

• nas bocciu

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cubico

Referințe

• DEX '98 via DEX online