bordura
Aspect
Etimologie
Din bordură.
Pronunție
- AFI: /bor.du'ra/
Verb
Conjugarea verbului bordura | |
Infinitiv | a bordura |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
bordurez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să bordureze |
Participiu | bordurat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face operația de răsfrângere a marginilor unui obiect prin tragere și întindere.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online