breton

română

Etimologie

Din franceză (à la) bretonne.

Pronunție

• AFI: /bre'ton/

Substantiv

Declinarea substantivului breton
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	breton	bretoane
Articulat	bretonul	bretoanele
Genitiv-Dativ	bretonului	bretoanelor
Vocativ	bretonule	bretoanelor

1. păr lăsat pe frunte și retezat în linie dreaptă.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză breton.

Substantiv

Declinarea substantivului breton
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	breton	bretoni
Articulat	bretonul	bretonii
Genitiv-Dativ	bretonului	bretonilor
Vocativ	bretonule	bretonilor

1. persoană care face parte din populația de bază a peninsulei Bretagne (Franța), descendentă a vechilor celți.

Cuvinte derivate

• bretonă

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului breton
	Singular	Plural
Masculin	breton	bretoni
Feminin	bretonă	bretone
Neutru	breton	bretone

1. care aparține bretonilor, privitor la bretoni.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• berton

Referințe

• DEX '98 via DEX online