brichetă

română

Etimologie

Din franceză briquet.

Pronunție

• AFI: /bri'ke.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului brichetă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brichetă	brichete
Articulat	bricheta	brichetele
Genitiv-Dativ	brichetei	brichetelor
Vocativ	brichetă	brichetelor

1. mic aparat (de buzunar) pentru aprins (țigările).

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză briquette.

Pronunție

• AFI: /bri'ke.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului brichetă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	brichetă	brichete
Articulat	bricheta	brichetele
Genitiv-Dativ	brichetei	brichetelor
Vocativ	brichetă	brichetelor

1. produs obținut prin brichetarea materialului mărunt sau pulverulent, în forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea transportului, a folosirii sau a prelucrării lui ulterioare.

Cuvinte compuse

• brichetă furajeră

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online