brusca

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză brusquer.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
brusca
Infinitiv a brusca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
bruschez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să bruscheze
Participiu bruscat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a trata pe cineva cu asprime, fără menajamente; a repezi; a bruftui.
  2. (v.tranz.) a se purta violent cu cineva.
  3. (v.tranz.) a grăbi, a forța desfășurarea unui proces, a unui eveniment.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe