bubalină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză bubalines.

Pronunție

  • AFI: /bu.ba'li.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bubalină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bubalină bubaline
Articulat bubalina bubalinele
Genitiv-Dativ bubalinei bubalinelor
Vocativ bubalină bubalinelor
  1. (la pl.) vite cornute înrudite cu taurinele, cu capul mare, cu coarnele în formă de semilună, cu pielea groasă și cu părul negru;(și la sg.) animal care face parte din această specie.


Traduceri

Referințe